Procedura adopției interne a copilului

PROCEDURA ADOPŢIEI INTERNE

  Cadrul legal care reglementează adopţia în România este Legea nr. 273/2004, privind procedura adopţiei, modificată şi completată prin Legea 57/2016, Hotărârea nr.579/2016, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 273/2004, Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, HG nr.448/2017 – Metodologia privind contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informaţii vizând originele sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor fireşti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii referitoare la persoana adoptată, Legea nr.287/2009 privind Noul Cod Civil, republicat

Următoarele principii trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii de adopţie:

-         principiul interesului superior al copilului ;

-         principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial ;

-         principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;

-         principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul sau de maturitate;

-         principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;

-         principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului/familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti;

 CONDIŢIILE DE FOND ALE ADOPŢIEI

           Două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie.

          O nouă adopţie poate fi încuviinţată atunci când:

          - adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; în acest caz adopţia se consideră desfăcută la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii;

          - adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv;

          - copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani;

 INTERDICŢII LA ADOPŢIE

           Nu pot adopta următoarele persoane :

-         persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantila şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori;

-         persoana ori familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti;

-         persoanele care doresc să adopte singure ai căror soţi sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se găsesc într-una din situaţiile menţionate mai sus;

-         copilul din afara căsătorie, recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptaţi de către soţia tatălui numai dacă  filiaţia este confirmată  prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN;

 

 EXPRIMAREA CONSIMŢĂMÂNTULUI LA  ADOPŢIE

            Părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra conseciţelor exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei.

            Consimţămîntul părinţilor fireşti  sau, după caz, al tutorelui se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii de adopţie.

            În cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său, consimţământul părintelui firesc se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Odată cu solicitarea consimţământului, instanţa solicită direcţiei raportul de consiliere şi informare cu privire la consecinţele exprimării consimţământului.

            Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii. Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la 2 termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului.

            Nu poate fi adoptat copilul ai cărui părinţi nu au împlinit 14 ani.

            Consimţământul adoptatorului sau familiei adoptatoare se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

ETAPELE PROCEDURII DE ADOPŢIE INTERNE

            EVALUAREA ÎN VEDEREA OBŢINERII ATESTATULUI

            Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care se realizează identificarea abilităţilor parentale, se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptaorului sau familiei adoptatoare, precum şi pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte. Odată cu această evaluare se vor analiza şi caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc împreună cu solicitantul, precum şi opinia acestora cu privire la adopţie.

            Evaluarea se realizează pe baza solicitării adoptatorului sau familiei adoptatoare de către direcţia de la domiciliul acestora sau de către organismele private autorizate să desfăşoare activităşi în cadrul procedurii adopţiei interne.

            Iniţierea procesului de evaluare are loc numai după depunerea actelor în forma prevăzută de prezenta lege şi dacă nu au fost identificate interdicţii la adopţie.

            Verificarea documentelor precum şi identificarea eventualelor interdicţii la adopţie se realizează de către consilierul juridic al biroului de adopţii, în termen de maxim 10 zile de la înregistrarea cererii.

            În cazul în care se constată existenţa unei documentaţii incomplete sau întocmite necorespunzător se va solicita completarea sau, după caz, refacerea acesteia de către persoana/familia care a formulat cererea de evaluare, care are obligaţia să se conformeze acestei solicitări în interiorul celor 10 zile menţionate mai sus.

            Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde următoarele etape:

• evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz;
• evaluarea psihologică, realizată de psihologul, din cadrul biroului de adopţii, desemnat ca membru al echipei;
• pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte , realizată de biroul adopţii;

            Este obligatorie parcurgerea tuturor acestor etape.

            Evaluarea adoptatorului sau familiei adoptatoare se realizează în maxim 90 de zile de la data depunerii cererii de evaluare, iar rezultatele acesteia se vor consemna într-un raport care se va comunica solicitantului/solicitanţilor.

            În situaţia în care pe parcursul evaluării adoptatorul/familia adoptatoare îşi expimă intenţia de a renunţa la acest demers, se va întocmi un raport în care se va menţiona stadiul evaluării şi motivul încetării acesteia.

            În cazul unui rezultat favorabil al evaluării se va emite dispoziţia privind eliberarea atestatului de familie aptă să adopte.

            În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluării, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea raportului final de evaluare.

             Contestaţia se va depune şi va fi înregistrată la sediul direcţiei care a realizat evaluarea. În acest caz, direcţia are obligaţia ca în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea contestaţiei să o transmită , însoţită de copia dosarului către ANPDCA

            Soluţionarea contestaţiei se realizează în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei la ANPDCA, de către o comisie constituită prin decizie a preşedintelui ANPDCA., iar rezultatul soluţionării acesteia şi, după caz, propunerea formultă se comunică atât direcţiei cât şi contestatarului.

            Atestatul eliberat de direcţie are valabilitate 2 ani de zile şi se va putea reînnoi la cererea persoanei  sau familiei respective.

            Valabilitatea atestatului se prelungeste de drept până la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care:

• a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încuviintare a adopţiei copilului aflat în plasament de cel puţin 1 an;
• a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încredinţare în vederea adopţiei;
• persoana/familia atestată are deja încredinţaţi , în vederea adopţiei, unul sau mai mulţi copii.

            CONDIŢII DE RETRAGERE A  ATESTATULUI

• în situaţia în care se constată că persoana/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informaţii false cu ocazia realizării evaluării;
• când se constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat atestatul;
• în situaţia în care se constată implicarea directă a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil; această dipoziţie nu se aplică în situaţia în care se constată că persoana/familia atestată este rudă până la gradul al patrulea cu copilul;
• la propunerea ANPDCA, atunci când constată că eliberarea atestatului a fost în mod vădit netemeinică sau nelegală;
• la cererea motivată a persoanei sau familiei atestate;

            În cazul în care intenţia de renunţare la continuarea procedurilor de adopţie intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcţie o cerere motivată pentru retragerea atestatului.         

            VALABILITATEA  ATESTATULUI ÎNCETEAZĂ DE DREPT

• ca urmare a expirării;
• ca urmare a modificării configuraţiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorţ;
• în cazul căsătoriei sau decesului persoanei atestate;
• după încuviinţarea adopţiei, odată cu rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, când atestatul şi-a produs în integralitate efectele pentru care a fost eliberat.

            Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri:

• pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
• pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;

            ACORDAREA TIMPULUI LIBER PENTRU ADOPTATORI

                        Angajatorii au obligaţia de a acorda salariaţilor care adoptă timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi realizarea potrivirii practice, fără diminuarea drepturilor salariale. ( art.54 din Lg.273/2004 privind procedura adopţiei).

                        Timpul liber se acordă în limita a maximum 40 de ore pe an, pe baza cererii solicitantului. Legiuitorul nu a făcut precizarea că cele 40 de ore se acordă în decursul unui an calendaristic ci, într-un interval de 12 luni de la data depunerii cererii de evaluare, însă până la finalizarea etapei de potrivire practică, adică până la întocmirea raportului de potrivire care conţine propunerea de sesizare a instanţei pentru IVA.

            DESCHIDEREA PROCEDURII DE ADOPŢIE

                        Un copil devine adoptabil atunci când finaliatea planului individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă, iar instanţa încuviinţează deschiderea procedurii de adopţie, în urma analizării probelor de la dosar.

            Planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă dacă:

                 -     după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut 1 an şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinţilor, precum şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite, nu realizează niciun demers pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;

• după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut 6 luni şi părinţii fireşti ai copilului şi rudele acestuia până la gradul al patrulea nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;
• după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea nu au putut fi găsite;
• după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea, care au putut fi găsite, declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 30 de zile nu şi-au retras această declaraţie.
• Copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere.
• În situaţia în copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă numai în cazul în care a trecut minimum un an de la instituirea măsurii de protecţie şi managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii de adopţie internă.

            Dacă ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de adopţie, dispare cauza, care, potrivit legii, a făcut imposibilă exprimarea de către unul dintre părinţi a consimţământului la adopţie, împotriva hotărârii se poate face cerere de revizuire.

            Cererea de revizuire suspendă soluţionarea cererii de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sau, după caz, de încuviinţare a adopţiei, dacă vreuna din acestea se află pe rolul instanţei.

 

            POTRIVIREA DINTRE COPIL ŞI PERSOANA/FAMILIA  ADOPTATOARE

 

            Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vedrea adopţiei prin care se identifică şi se selectează cea mai potrivită persoană/familie atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare.

            Această potrivire se realizează acordând prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse şi altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

            Acest proces de potrivire include o componentă iniţială şi una practică şi se realizează de către biroul de adopţii din structura direcţiei.

            Potrivirea iniţială se realizează pentru copiii care au deschisă procedura adopţiei, aflaţi în evidenţa RNA, prin identificarea şi selectarea din cadrul acestui registru a persoanelor/familiilor atestate care corespund în cea mai mare măsură nevoilor copiilor.

             Potrivirea iniţială se realizează pornind de la nevoile şi caracteristicile copilului, luând în considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde acestora.

            Pentru fiecare copil aflat în RNA se generează lista cu persoane/familii atestate. În cazul fraţilor inseparabili, lista este comună.

            Includerea adoptatorilor în cadrul listei se face în funcţie de gradul în care aceştia răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului, menţionate mai jos şi care reprezintă criterii de potrivire iniţială:

            - vârsta copilului; sexul copilului, numărul de copii pe care familia îi poate îngriji, starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

            În listă se includ cu prioritate următoarele persoane atestate:

• rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv
• persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni
• persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopţie cu un frate al acestuia.

            Adoptatorii/familiile adoptatoare se includ în lista copiilor din judeţele pentru care şi-au exprimat disponibilitatea de deplasare.

                        La finalul procedurii de potrivire practică, biroul de adoptii întocmeşte un raport cu privire la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare. După întocmirea raportului direcţia va sesiza instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.

 

            PROFILUL COPIILOR GREU ADOPTABILI

 

            Registrul Naţional pentru Adopţii cuprinde, în prezent, o secţiune distinctă a copiilor greu adoptabili. În această secţiune intră următoarele categorii de copii:

• cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie nu s-a reuşit iniţierea procedurii de potrivire practică
• cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost iniţiată etapa potrivirii practice, aceasta a eşuat
• cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost pronunţată o hotărâre de încredinţare în vederea adopţiei, aceasta a fost revocată.
• cei pentru care listele generate din RNA  nu conţin, timp de 3 luni consecutiv nicio familie/persoană atestată.

            Profilul copiilor greu adoptabili conţine o fotografie actuală a copilului şi o serie de informaţii referitoare la vârstă, starea de sănătate, la nevoile emoţionale şi educaţionale precum şi principalele trăsături de personalitate, interese şi aptitudinile acestuia. În cazul fraţilor adoptabili împreună profilul este comun.

            Profilul copiilor greu adoptabili se poate consulta la sediul DGASPC-ului de domiciliu,  doar de către familiile/persoanele care au un atestat valabil.

            Dacă familia/persoana atestată doreşte să continue cu un copil greu adoptabil, indiferent de menţiunile referitoare la numărul de copii şi caracteristicile acestora conţinute în raportul final de evaluare, responsabilul de caz al familiei face menţiunea în acest sens în RNA. În termen de 7 zile de la efectuarea menţiunii în RNA, responsabilul de caz al copilului comunică responsabilului de caz al familiei informaţii referitoare la copil, pentru a fi prezentate adoptatorului.

           

            ÎNCREDINŢAREA ÎN VEDEREA  ADOPŢIEI

            Adopţia nu poate fi încuviinţată de către instanţa judecătorească decât după ce copilul a fost încredinţat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreşte să-l adopte.

            Încredinţarea în vederea adopţiei se dispune de către instanţa judecătorească de la domiciliul copilului pe o perioadă de 90 de zile.

            Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în următoarele cazuri:

• pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
• pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;
• pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei interne şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;
• pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei.

            Pe durata încredinţării copilului în vederea adopţiei domiciliul acestuia se află la persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat.

            Dreptul de a reprezenta copilul în actele juridice sau după caz, de a încuviinţa actele pe care acesta le încheie, precum şi dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de către Preşedintele Consiliului Judeţean. Dreptul de administrare poate fi delegat, în mod excepţional, către persoana sau familia căreia i s-a încredinţat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, în interesul copilului, care vor fi expres menţionate în cuprinsul documentului prin care se acordă delegarea.

            Pe perioada încredinţării în vederea adopţiei, specialiştii biroului de adopţii urmăresc evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi familia căreia i-a fost încredinţat, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.

            La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, specialiştii biroului de adopţii întocmesc un raport final cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, pe care îl comunică instanţei judecătoreşti în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.

            Dacă pe perioada încredinţării în vederea adopţiei specialiştii biroului de adopţii constată neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenţa oricăror alte motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, vor sesiza de îndată instanţa judecătorească, în vederea revocării sau, după caz, prelungirii măsurii de încredinţare.

 

 

            ÎNCUVIINŢAREA  ADOPŢIEI

 

            Încuviinţarea adopţiei este de competenţa instaţelor judecătoreşti.

            Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei.

            Instanţa poate solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti, dacă există indicii că după data la care consimţământul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial. Direcţia care a solicitat deschiderea procedurii  adopţiei interne are obligaţia să aducă la cunoştinţa instanţei, existenţa oricăror elemente noi cu privire la situaţia părintelui firesc sau a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalităţii planului individualizat de protecţie.

            În cazul în care părinţii se prezintă personal în faţa instanţei şi îşi exprimă refuzul de a mai consimţi la adopţie, instanţa suspendă soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

            Instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.

 

            ÎNCETAREA  ADOPŢIEI

 

            Adopţia încetează prin desfacerea sau ca urmare a anulării ori a constatării nulităţii sale, în condiţiile legii.

           

            MONITORIZAREA  POST ADOPŢIE

 

            Direcţia de la domiciliul copilului va urmări şi va întocmi rapoarte trimestriale cu privire la evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.

            Direcţia de la domiciliul copilului are obligaţia să asigure părinţilor adoptatori servicii post adopţie.

 

Formulare utile: